benefic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. bénéfique, lat. beneficus)
Etimologie: (fr. bénéfique, lat. beneficus)
1. care oferă un avantaj material sau moral.
2. care face bine, care are o influență favorabilă.
3. favorabil (în sens astrologic).
4. (antonime) calamitos, malefic, nefast.